Negri albi
Negri albi? Să nu-ți vină să râzi? Așa ceva nici nu există! La așa ceva sau ceva asemănător te-ai gândit când ai văzut titlul. Ce să zic, nici eu n-am întâlnit până acum vreun negru alb. Sau poate totuși? Mă duc cu gândul la un bătrân muncitor de la construcții de drumuri, a cărui piele era bronzată și tăbăcită de soare, vânt și vreme. De asemeni mă gândesc la grupurile de turiști care se întorc acasă după vacanțele de vară din sudul însorit. Au plecat cu fețele albe și se întorc bine bronzați, uneori de nerecunoscut. Pentru ceilalți, care nu pot pleca în concediu sau trebuie să-și petreacă vacanțele pe vreme ploioasă, s-a îngrijit între timp industria cosmetică. În definitiv, nu puțini oameni sunt aceia care pun preț pe culoarea pielii, căutând să arate bronzați în tot cursul anului. Pentru toți aceștia există cremă de piele, și, fără să-și petreacă concediul la Marea Neagră, sau să se expună la soare, devin negri din europeni ce sunt. Așa se face că, prin întrebuințarea unui astfel de preparat, chiar în mijlocul iernii, o secretară dintr-o regiune industrială e așa de bronzată, de parcă s-ar fi întors chiar atunci din Tunisia sau de la schi în munți.
Acum însă nu te duce la cel mai apropiat magazin ca să-ți procuri o astfel de cremă de piele, căci dermatologii n-au căzut încă de acord, dacă acest mijloc artificial nu e în cele din urmă dăunător. Pentru frumusețe însă se fac multe sacrificii!
De fapt, este ceva de râs, pentru că și negrii fac ceva asemănător. Ei nu se străduiesc să se facă și mai negri, ci să devină albi.
Deja în secolele trecute unii exploratori în Africa au relatat că anumite triburi de negri prelucrau un fel de pământ deschis la culoare într-o pastă moale cu care își ungeau trupul, ca după părerea lor să le devină pielea mai deschisă. Astăzi însă doamnele și domnii de culoare, vanitoși, au un mijloc mai simplu: își cumpără de la cea mai apropiată drogherie un decolorant" de piele. Deci există și negri albi", dacă vrei.
Și totuși noi știm cu toții că dintr-un negru nu se poate face un alb și nici invers. Toate lucrurile artificiale nu ajută la nimic. Aceasta ne amintește de cuvântul biblic: Poate un etiopian să-și schimbe pielea, sau o panteră să-și schimbe petele? Tot așa ați putea voi să faceți binele, voi, care sunteți deprinși să faceți răul?" (Ieremia 13:23).
Nu, negrului nu îi este cu putință să iasă din pielea lui și să se îmbrace cu alta. La fel și pantera își păstrează blana ei cu pete.
Tot așa este și cu omul, de la naștere are o fire păcătoasă. Din fragedă copilărie este pornit să facă rău. Nu este bun prin natura lui, cum au afirmat unii filozofi, ci el este rău din naștere prin păcatul strămoșesc și nu este în stare să dăinuie în fața Dumnezeului cel sfânt. Dar acestui Dumnezeu să-i fie aduse laudă și mulțumire, pentru că El poate să săvârșească minunea salvării pentru toți aceia care în lumina Cuvântului Său își recunosc starea lor păcătoasă și pierdută, așa cum citim în Isaia 1:18 De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada!"
Îmi amintesc de un negru care, la o adunare de evanghelizare, le-a spus ascultătorilor săi următoarele cuvinte: Eu am o față neagră, însă am o inimă albă, care a fost curățită prin sângele lui Isus. Voi care stați în fața mea aveți fețe albe, dar poate că aveți inimi negre. Astăzi, acum, lăsați ca inimile voastre să fie spălate prin sângele Domnului Isus, Mântuitorul! Fericiți sunt cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!"
Friedhelm König