Nu te lăsa
 

Nu te lăsa molatec mereu împins şi tras
de oameni şi ispite pe căi înnegurate.
Ci luptă şi veghează-ţi al vieţii orice pas
ţinându-te-ntru totul mereu pe căi curate.

Păstrează-ţi tot lăuntrul în pace şi în har
cu-atât mai mult cu cât eşti de moarte mai aproape,
nu-ngădui ispitei şi slăbiciunii iar
lumina să ţi-o stingă şi pacea să ţi-o sape.

Aşa ajungi odată la starea unde nu-s
puteri să mai înfrângă seninul sfânt din tine
şi unde părtăşia cu-ai tăi şi cu Isus
îţi face viaţa dulce şi căile senine.

Când, dureros adesea, simţi încă-nverşunat
cum luptă şi se zbate în tine vechea fire,
o, nu-ţi slăbi genunchii să n-ajungi la păcat
nu merge-ncet, aleargă s-ajungi la mântuire.

Dă zbor, prin rugăciune, puterii firii noi
înalţă-ţi conştiinţa adesea temătoare,
în urmă ţi-e păcatul, — nici nu privi-napoi
aleargă spre cunună ca zorile spre soare.
 

Traian Dorz