Noi ştim ce har e mântuirea
 

Noi ştim ce har e mântuirea
şi raiul ei cât e de sus
— şi totuşi ce puţini o cerem
cu lacrimi, cum a zis Isus.

Isuse, aprinde
iubirea-Ţi în noi
spre-a nu ne cuprinde
al lumii noroi.

Noi ştim ce slavă-i ascultarea
şi chipul ei cât de frumos,
şi totuşi ce puţin o facem
smeriţi, cum a făcut Cristos.

Noi ştim ce veşnică-i răsplata
acelor ce sfârşesc luptând
şi totuşi ce puţin ne zbatem
şi câţi cădem la primul rând!

Noi ştim ce scumpă e cununa
ostaşului biruitor
şi totuşi cât de mulţi o uită
— în patimi cad şi-n patimi mor.

Noi ştim că după noi rămâne
o cale pentru mulţi de-acum
şi totuşi câţi din noi ne-o ducem
nu către cer — ci către scrum.
 

Traian Dorz