M-am bucurat
 

M-am bucurat când rugăciunea
mi-o ascultai — nici nu ştiam
cu ce cuvinte să-Ţi dau slavă
atât de mult mă bucuram.

Mă bucuram când suferinţa
ce m-apăsa, mi-ai depărtat
— cu suflet plin de mulţumire
cântam de harul Tău bogat.

Mă bucuram când de iubire
mă-mpărtăşeam nemărginit
— cântarea veseliei mele
zbura înalt şi fericit.

M-am bucurat de tinereţe
de veselie şi avânt
de prietenie şi mulţime
— şi-n toate Ţi-am avut cuvânt.

Dar bucuria-mpărtăşirii
în harul nemaicunoscut,
— doar ochii strălucind în lacrimi
mi-o necuprind înalt şi mut.
 

Traian Dorz