INDEX
Lecție de armonie
"Nepoate,
cică-ntr-o orchestră
(fiind ea cam dezacordată,
cum se întâmplă câteodată...)
în pauză porni taifasul.
Eu sunt nemulțumit profund,
vorbi întâiul contrabasul.
Dreptate-n lumea asta nu-i!
Poftim: vioara, cât un pui!
Și ea, în frunte;
eu, la fund! Eu, ce să spun?
sări un flaut cu-aroganță.
Eu, descendent fără-ndoială
din prima sculă muzicală,
sunt pus, așa, ca de nuanță...
Se mai aude oare tonul
când sare bubuind trombonul?
Dar eu? sări și orga-n toi.
Eu sunt și flaut, și oboi,
și corn, și trâmbiță de-aramă,
și violină, și cimpoi
și totuși, cum vedeți și voi,
m-au pus la zid ca pe-o infamă!Și se făcu un tărăboi!
Sări și talgerul deodată..."
"Bunicule",
vorbi nepotul
"mă tem că... prea e gogonată...""Nepoate...
e și nu-i.
Poveste...
Dar ia încearcă să străbați,
să vezi ce-nvățătură este!"MORALA?
De, să mă ierți...
Dar trist e când se dă de veste
că frații... uită că sunt frați.
Costache Ioanid