Eu Te păstreze Isuse
 

Eu Te păstrez Isuse pe veci în locul drag
din chivotul fiinţei, prin Taina-mpărtăşirii
şi cea mai dulce clipă mi-e-atunci când mă retrag
cu Tine-n rugăciunea şi-n liniştea Iubirii.

Tot ce mi-ai dat prin viaţă am strâns şi-am tot păstrat
anaforă sfinţită din masa-mbelşugată
ea-i hrana mea de astăzi pe unde-s înnoptat
în loc pustiu pe drumul spre Casa-ndepărtată.

Când inima sfârşită abia mai poate-n drum
din Tainica Fiinţă cu foame ospătează
şi prinde iar putere prin arşiţă şi scrum
să creadă şi să lupte mai caldă şi mai trează.

Păstrează-mă Isuse, Te rog, la Sânu-Ţi drag
şi Te păstreaza-n mine prin Taina-mpărtăşirii
căci veşnicia-i clipă atunci când mă retrag
cu Tine-n rugăciunea şi-n liniştea Iubirii.

Şi cât rămâi Tu-n mine şi-n Tine eu rămân
umblarea vieţii mele e roadă şi lumină
fiinţa mea sfinţită de dulcele Tău sân
se va cuprinde-n Tine eternă şi divină.
 

Traian Dorz