Din Locul Liniștei
Din Locul Liniștei de Veci,
o, Domnul Slavei Sfinte,
spre noi privirea să-Ți apleci
noi Te rugăm fierbinte!Spre Tine-al plânsului popor,
smerită rugă poartă,
privește spre căința lor
și iartă, Doarnne... iartă!... Căci n-au nici stare nici cuvânt
așa cum se cuvine,
dar umiliți pân-la pământ
se roagă către Tine!Ascultă glasul tremurat
de teama ce ne-apasă,
Peste pământul tulburat
o, Doamne, pacea lasă!Căci iar e ceasul cruntei uri,
stau frații să se-omoare
Noi Te rugăm să Te înduri:
Fă pace-ntre popoare!Dă pace pe pământ și-adu
iar vremi de-nviorare
căci Doamne numai singur Tu
poți face împăcare!Și-n a lor inimi, îndreptar,
cuvântul Tău așează,
ca între toți fără hotar
iubirea să se vază. Spre bunătatea Ta strigăm,
în mila Ta cea multă,
primește ruga ce-o nălțăm
și cererea ne-asultă.
Traian Dorz