Ce taine-ascunde aşteptarea!
 

Ce taine-ascunde aşteptarea
răbdării cerului acum
când răul creşte, creşte, creşte
— şi tot nu-i prefăcut în scrum!

Ce taină-i îndelung răbdarea
pentru tiranul cel cumplit
ce leagă, arde şi ucide
— şi tot nu-i încă răsplătit.

Ce taină-i dragostea purtată
spre cel de mult căzut şi rău
că vinde, minte şi huleşte
— şi tot nu-i vine ceasul său.

Ce taină-i marea bunătate
spre lumea de căzuţi şi hoţi
nespus de răi — şi totuşi, Doamne,
— îi mai iubeşti pe toţi, pe toţii...
 

Traian Dorz