Ce har e-n inimă iubirea
 

Ce har e-n inimă iubirea
ce poate arde-nflăcărat
dar ce păcat când haru-acesta
nu arde pentru ce-i curat.

Ce har e-n suflet dărnicia
ce poate împărţi mereu
dar ce păcat când haru-acesta
nu-i dat întreg spre Dumnezeu.

Ce har e-n viaţă bogăţia,
cât bine poţi cu ea să faci,
dar ce păcat când haru-acesta
n-ajunge pân-la cei săraci.

Ce har e-n lume-nţelepciunea
să vezi lumina şi s-o ştii
dar ce păcat când haru-acesta
închis, doar pentru tine-l ţii.

Ce har e încă mântuirea
ce Domnu-mbie tuturor
dar ce păcat că haru-acesta
atâţia-l uită până mor.

Ce har ceresc e ziua de-astăzi
ce sfânt s-ar cere s-o trăim
dar ce păcat că-atâţia încă
nu ştim deplin s-o folosim.
 

Traian Dorz