Cântările Învierii

1. Gheţimani

În zi ca asta Te rugai
cu fruntea-nsângerată
în Gheţimani când ispăşeai
osânda lumii toată.

Căzuţi, toţi fiii lui Adam
eram sortiţi pierzării,
departe, în păcat zăceam
de faţa Îndurării...

Dar Tu Puternic Dumnezeu
Te-ai dat răscumpărare
şi-n locul nostru-ai dus din greu
povara salvatoare.

Ai vrut ca Jertfă pe altar
pe Tine a Te-aduce
păcatul lumii mult şi-amar
să-l ispăşeşti pe Cruce.

...Stă Maica undeva plângând
durerea profeţită
îşi simte pieptul sângerând
sub sabie-ascuţită.

Dorm ucenicii apăsaţi
cu suflete-ntristate
şi vin vrăjmaşii îndrumaţi
de-o viperă de frate.

— Cu firea omenească-ai dus
a firii noastre vină
mărire Ţie-n veci Isus
de Jertfa Ta deplină.

2. Judecata

Într-o zi ca asta Doamne erai prins
şi legat cu funii, Te lăsai împins,
dus la judecată Te lăsai bătut
sărutat de gura care Te-a vândut

Şi vândut de gura ce Te-a sărutat,
Te lăsai în vină, Cel Nevinovat,
Miel supus de Jertfă Singur Te-aduceai
ca să se-mplinească profeţitul grai.

N-ai răspuns acelui ce Te-nvinuia,
sufereai ocara celui ce lovea,
suportai ruşinea celui ce-a scuipat
— era ceasul care trebuia răbdat.

Cât ai dus, o nimeni nu va şti nicicând,
pentru toate Ţie ne-nchinăm cântând:
slavă mult-răbdării Tale Scump Isus
spre iertarea noastră, Jertfă Te-ai adus!

3. Răstignirea

Într-o zi ca asta Doamne
drumul Golgotei suiai,
crucea-ntregii lumi pe suflet
şi pe umeri o purtai.

Jertfa ispăşirii mută
ai primit să fii făcut,
nimeni n-a vorbit ca Tine
nici ca Tine n-a tăcut.

Sfintele femei, cu lacrimi
Te-nsoţeau nemângăiat,
Tu plângeai Ierusalimul
mult-răbdatul pom uscat.

Faţa Ta ştergând-o una,
peste vălul ei de in
Ţi-ai lăsat pe totdeauna
urma Chipului Divin.

Cirineanu-Ţi duce Crucea,
ultim ajutor duios,
— sus, întins pe Cruce sângeri
sub ciocanul nemilos.

Spre vrăjmaşii Tăi,
spre Mama, spre tâlharul pocăit
şi spre ucenicul unic
— cu ce dragoste-ai privit!

Cu oţet în loc de apă
lumea Te-adăpa amar,
— Omul moare, Dumnezeul
biruieşte plin de har.

Slavă îndelungei Tale
suferinţe şi răbdări,
Dumnezeul nostru, Jertfa
veşnicei Răscumpărări.

4. Învierea

Cântări de biruinţă în lume-au răsunat
biruitorul morţii, Cristos a înviat.

Cântaţi popoare-a lumii că Cel ce v-a iertat
plătindu-vă păcatul, Cristos a înviat.

Cântaţi pământ şi ceruri căci Cel ce v-a creat
biruitor Se-nalţă, Cristos a înviat.

Cântaţi şi voi adâncuri, ce El v-a dezlegat
pe veci Biruitorul, Cristos a înviat.

Cântaţi pentru-al Măririi Puternic Împărat,
cel Viu învie astăzi, Cristos a înviat.

Cântaţi puteri şi veacuri pe Cel Adevărat
în veci Nemuritorul, Cristos a înviat.

5. Arătările

Te-ai arătat, Slăvită Înviere,
iubirii-ndurerate la mormânt,
şi-ntâia fericită mângăiere
vestit-a lumii-ntâiul crezământ.

Te-ai arătat, Duioasă Însoţire,
înspre Emaus, frumoasei prietenii
dând binecuvintata-mpărtăşire
statornicei, adânci credincioşii.

Te-ai arătat, prin uşile-ncuiate,
primejduiţilor ascunşi urmaşi —
s-aduci pe veci credinţei încercate
depline-ncredinţări că n-ai s-o laşi.

Te-ai arătat, credinţei clătinate,
dovada pipăitei bucurii, —
încredinţare veacurilor toate,
şi vină neprimitei mărturii.

Te-ai arătat la mare, alinarea
regretului trecutei slăbiciuni, —
lăsând credinţei mari numai cărarea
curajului trăitelor minuni!

Te-ai arătat mulţimii fericite
transfigurând cinci sute de priviri,
Dovada Învierii Preaslăvite
— crezând, strigăm şi noi adeveriri!

6. Înălţarea

De lângă Locul Mângâierii [Betania]
Te-ai înălţat spre zări cereşti
desăvârşit se împlinise
tot ce veniseşi să-mplineşti.

În urmă-Ţi rămâneau trimeşii
încredinţaţi de tot ce-ai spus,
să-Ţi meargă martorii-nvierii
din Răsărit până-n Apus.

Priveau îndureraţi Plecarea
dar fericiţi Nădejdea lor,
nemângăiaţi de-această Clipă
dar răsplătiţi de Viitor.

Le rămăsese Adevărul,
mai aşteptau Puterea Sa, —
şi-apoi mergând schimba-vor lumea
prin jertfa lor şi Jertfa Ta.

Privind-nălţarea Ta Isuse
şi harul Tău făgăduit,
având Credinţă şi Nădejde
şi Dragoste, — au biruit.

Privim şi noi a Ta-nălţare
şi credem în Venirea Ta,
Biserica întreagă-n luptă
a suferit şi-a-avins prin Ea.

7. Reîntoarcerea

Credem cu tărie Doamne-al Tău Cuvânt:
— credem că vrăjmaşul Tău va fi înfrânt,

— Credem că devreme iarăşi ai să vii
— credem tot ce-ai spus Tu, sfintei profeţii,

— Credem că toţi morţii iar vor învia,
— credem că Tu lumea o vei judeca,

— Credem răsplătirea celor buni ai Tăi
— credem pedepsirea dată celor răi,

— Credem adevărul dreptei Judecăţi
— credem Viitorul care ni-l arăţi

— Credem în lumina care va veni
— credem c-a Ta Slavă peste tot va fi

— Credem cu răbdare şi ne vom ruga
— credem învierii pân-o vom vedea.

Slavă Premăritei Tale Reveniri
către ea ne ţinem trezele priviri!
 

Traian Dorz