Când nu-mi pot plânge ochii
Când nu-mi pot plânge ochii
plecați la rugăciune,
trimite-mi suferința,
Părinte, să mă-mbune!Când inima uscată
nu vrea să mi se moaie,
trimite încercarea
Părinte, să mă-ndoaie.Când sufletul meu uită
săracul care cere
dă-i foamea și dă-i setea
mi-l ceartă cu durere.Când mâinile-mi aleargă
strângând deșertăciune,
Părinte, dă-mi mustrarea
arzând să le-mpreune.Când buzele-mi prea umblă
cu vorba cea ușoară,
Părinte, dă-le amarul
să-nvețe-a plânge iară!Căci când mi-ajunge viața
nevrednică de Tine
Părinte, doar nuiaua
îmi poate face bine.
Traian Dorz