Când mă silesc
 

Când mă silesc să merg în sus
eu am mereu pe cale
avânt şi-ndemn Iubit Isus
urcuşul urmei Tale.

Când mă silesc să mă cobor
spre-adâncuri mai smerite
eu am îndemn strălucitor
tot urmele-Ţi sfinţite.

Când caut al rugăciunii loc
şi-a Tatălui privire
îndemnul Tău îmi toarnă foc
şi urma Ta sfinţire.

Când suferinţi mă ard afund
şi-mi ustură durerea
de-a Ta răbdare mă pătrund
şi-mi renoiesc puterea.

Când cad în lupta Ta înfrânt
când gem zdrobit pe cale
când osândit şi singur sunt
privesc urmele Tale.

Privirea lor mi-aprinde iar
curaj şi-avânt în mine
spre orice chin, spre orice har
să merg smerit ca Tine.
 

Traian Dorz