INDEX

 

 

 

Căderea Ierihonului

 

Cetatea Lunii, mândră, păcătoasă,
Se-mpotrivea căderii presimțite.
De-ar fi crezut, ca a Rahavei casă,
N-ar fi pierit sub tunete-ntețite.

Dar n-a crezut și nu s-a pocăit.
Așa va fi și cu această lume,
Căci cele șapte trâmbițe-au sosit,
Sunând avertizare, foc și ciume.

Nu pentru jaf s-a dat spre nimicire,
Cetatea, ci spre sfântă judecată.
De-aceea Israel avea poruncă
Să nu ia pentru sine vreo răsplată.

Și toți au înțeles și-au ascultat,
Afară de Acan, cel cu mantia...
Privind, el a poftit și a luat.
Cu viața și-a plătit apostazia.

Cetatea Ai a fost apoi luată
Prin iscusință, după sfat ceresc.
Cei care iau exemplul de-altădată,
În misiunea sfântă reușesc.
..............
Intrând în țară, Dumnezeu le-a dat
La fiecare sorț de moștenire.
Din nou în legământ i-a adunat,
Prințul Isus la ultima-i vorbire.

Din toate-acele mari făgăduințe,
Făcute-n zori poporului iubit,
Nici una n-a rămas pe din afară,
Căci Domnul, credincios, le-a împlinit…
.......
Când canaaniții apăsau pooporul,
Debora, prorocița, a chemat.
Și, ca în jurul unei mame bune,
Viteji israeliți sau adunat

Barac a fost în frunte, cu credință,
Și după el curgeau galileenii.
Din Ruben a sosit doar zvon de planuri,
Dar Beniamin și-a înarmat oștenii.

Așer se odihnea pe plaja lui,
Iar Dan făcea afaceri pe corăbii,
În timp ce chiar și stelele luptau,
Sosind din cer cu sclipitoare săbii.

Florin Laiu

 

 

 

INDEX