INDEX
 


Aș privi...

Aș privi din zori în zori
toate văile cu flori.
Aș privi și-aș strânge-n piept
tot ce-i tainic și-nțelept...

Tot noianul zorilor,
tot focul bujorilor,
tot suspinul crinilor
din umbra grădinilor,
tot seninul zărilor,
tot argintul mărilor,
toată slava stelelor
ce dă farmec nopților!

Și când vine-o iarnă grea,
troienind cărarea mea,
lângă Domnul am și-atunci
tot ce-i mai frumos în lunci...

(Doamne, cât sunt de voios
Când văd nuntă în Cristos
Și-aș aduce mirilor
tot parfumul văilor!...)

Dar când Domnul va veni
și în ochi mă va privi,
nu voi mai vedea atunci
nici cărări, nici văi, nici lunci...

Nici noianul zorilor,
nici focul bujorilor,
nici suspinul crinilor
din umbra grădinilor,
nici seninul zărilor,
nici argintul mărilor
și nici stelele de sus.
Numai fața lui Isus!

Costache Ioanid


 

INDEX