INDEX

 

 

 

Puterea răului
(ethos 2/99)

 

Urmărim mereu bioritmul, înghiţim creduli pastilele anumitor vindecători, ne simţim ameninţaţi de radiaţii terestre şi de curente de apă, citim înfriguraţi horoscopul şi nu îndrăznim să ieşim din casă într-o zi de vineri 13. Am putea să zâmbim gândindu-ne la toate astea şi să revenim la viaţa cotidiană, dacă superstiţiile şi practicile oculte nu ar avea consecinţe atât de serioase şi de amare. Însă cine este într-adevăr conştient de pericolul pe care-l reprezintă asemenea legături oculte? Unii probabil că intuiesc faptul că nu este vorba doar de un joc nevinovat. Pentru anumite persoane toate astea sunt cu adevărat neplăcute şi le este teamă să se lase prinse în aşa ceva. Ferice de cei care mai simt încă această împotrivire sănătoasă şi o ia în serios. Însă se pare că opoziţia faţă de lucrurile oculte, provenită dintr-o adevărată atitudine creştină, a ajuns să scadă tot mai mult. Putem spune fără să exagerăm că, de fapt, cultura noastră este cuprinsă de o scădere fatală a rezistenţei imunitare, de o formă spirituală de SIDA.

Potrivit publicaţiei "idea spektrum", în Germania există la ora actuală de 2,5 ori mai mulţi prezicători decât preoţi; alături de cei 35.000 de preoţi catolici şi pastori evanghelici îşi desfăşoară activitatea în jur de 90.000 de astrologi. Iar dacă sunt realiste estimările potrivit cărora o treime din omenire întreabă astrele sau consideră posibilă influenţa acestora asupra soartei omului, înseamnă că astrologia are mai mulţi adepţi şi simpatizanţi decât orice religie a lumii şi orice ideologie politică.

Un sondaj al Institutului Wickert, arată că 57% dintre germani citesc horoscopul.

Un studiu întreprins a scos la iveala ca generaţia tânăra are "o deschidere peste medie faţa de fenomenele supranaturale" cum ar fi magia neagra, clarviziunea, vrăjitoria şi superstiţia.

Tinerii se interesează de OZN-uri, de parapsihologic şi de cultul Voodoo, fetele, în schimb, mai mult de ghicitul în cărţi, preziceri şi horoscoape. 48% dintre tinerele sub 30 de ani sunt convinse că în astrologie este ceva adevărat; 37% dintre tinere şi 29% dintre tineri consideră că este posibil să se intre în legătură cu morţii.

Cea mai faimoasă vrăjitoare din Germania, Ulla von Bernus, a declarat în cadrul unei emisiuni a televiziunii germane: "Când Satana îmi porunceşte, sunt gata să ucid." Ea a executat în faţa camerelor de luat vederi un ritual cu ajutorul căruia era capabilă să ucidă pe cineva aflat la distanţă. Pentru aceasta nu avea nevoie decât de o fotografie a persoanei respective, dacă era posibil şi puţin sânge sau o notiţă a ei, ba chiar şi numai un muc de ţigară cu resturi de salivă.

Între timp, Ulla von Bernus a întemeiat o "biserică a Satanei", în care sunt celebrate cununii, divorţuri şi funeralii satanice. În Germania sunt cunoscute peste 3.000 de vrăjitoare practicante, dar se presupune că numărul lor este mult mai mare.

De asemenea noile vrăjitoare ale mişcării feministe ies tot mai obraznic la rampă. Teologul feminist Elga Sorge se autodefineşte ca fiind vrăjitoare şi a întemeiat Biserica Femeilor din religia vrăjitoriilor. Pentru doamna Sorge crucea pe care Isus a murit pentru păcatul lumii este "un altar pe care Dumnezeul patriarhal al Vechiului Testament a jertfit pe Fiul Său neascultător". Isus ar fi fost ucis fiindcă ar fi considerat erosul şi sexualitatea ca fiind sfinte şi "legea Domnului" drept păcătoasă. Doamna Sorge pretinde: "Nu vă feriţi de dragostea extatică şi de sexualitate, ci de cruce şi acel Dumnezeu păcătos, ale cărui sentimente de vinovăţie nu sunt şi ale voastre."

Prima biserică satanică, înfiinţată în 1966 în San Francisco, avea peste trei ani deja 3.000 de membri. De atunci, satanismul s-a răspândit masiv. Se presupune că în jur de 10 milioane de oameni în toată lumea se închină astăzi Satanei. În Germania numărul adepţilor satanismului depăşeşte 10.000. La această creştere fenomenală au contribuit mai puţin bisericile şi ordinele oculte tradiţionale, cât mai degrabă noul satanism şi ocultismul din rândul tineretului.

Tot mai des se aude că elevii - unii chiar în clasă şi în cadrul orelor de religie - fac experimente cu alunecări de mese şi pahare, pendule, oracole şi scriere automată. În cadrul orelor sunt tot mai mult supuse examinării diferite texte oculte sau cu conţinut astrologie, până la extrase din aşa-numita "Carte a şasea şi a şaptea a lui Moise", un manual de magie din evul mediu care nu are nici o legătură cu cărţile biblice scrise de Moise.

Dincolo de faptul ca însuşi contactul cu aceste texte reprezintă un pericol pentru oameni, lipsa unei judecaţi clare şi a unei respingeri categorice face ca pericolul pentru elevi sa fie şi mai mare. În rândurile tinerilor are loc o răspândire de proporţii aproape epidemice a acestui nou "drog al ocultismului".

Atitudinea faţă de acest nou drog nu este nici pe departe lipsită de pericol: contactele necontrolate cu supranaturalul pot duce la o adevărată dependenţă şi o manie a acestor practici.

Într-o revistă de tineret am citit un interviu cu câţiva tineri pe tema ocultismului. O parte dintre ei au mărturisit că participă în mod regulat la şedinţe spiritiste şi ritualuri satanice. În oraşul german Augsburg există un grup satanist format din tineri, la ale cărui întruniri ia parte până şi preotul, care ţine orele de studiu biblic chiar cu câţiva dintre tinerii respectivi. Preotul a mărturisit acest lucru ziaristei, adăugând: "În special fetele simţ o dragoste arzătoare pentru Lucifer." Totodată, se face o tristă publicitate nenumăratelor crime care au loc pe fundal satanist. Un asemenea exemplu îl reprezintă uciderea unui tânăr de 16 ani de către un grup de satanişti. Un membru al grupului care alcătuia şi o formaţie rock, un băiat de 17 ani, când i s-a pus întrebarea: "Ce părere ai despre moarte? Îţi este teamă de ea? Te gândeşti că după aceea mai există ceva?", a dat următorul răspuns: "Moartea - dulce închipuire, ispită atrăgătoare, faptă eroică. Moartea - dulce putrefacţie, duhoare atrăgătoare, laşitate eroică... Să fii mort înseamnă pentru noi starea împlinirii absolute. Abia după moarte poţi avea un control absolut asupra corpului tău astral. Noi dorim moartea!!! A tuturor fiinţelor vii! La urma urmei, pentru unii va fi o bucurie veşnică, pentru alţii un chin veşnic." Te îngrozesc asemenea afirmaţii venite din partea unui tânăr aflat încă la începutul vieţii.

Satanismul modern a fost influenţat foarte puternic de scriitorul englez Aleister Crowley (1875-1947). Acesta a fost mai întâi membru al sectei masonice "Golden Dawn", devenind apoi capul secţiunii engleze a "Ordo Templi Orientis", pentru ca în final să întemeieze el însuşi un ordin ocult. Crowley a exercitat în timpul vieţii o influenţă covârşitoare asupra întregii scene oculte, influenţă pe care continuă s-o aibă şi astăzi. A devenit foarte populară expresia lui: "Fă ceea ce vrei, fii propria ta lege!" Crowley s-a autointitulat el însuşi fiara din Apocalipsa 13 şi a condus ritualuri orgiastice, în cadrul cărora s-a ajuns şi la jertfe umane. Ţelul lui a fost să îmbine magia neagră cu "magia roşie", magia sexului.

Jertfirile umane în cadrul satanismului au fost practicate în toate timpurile şi sunt întâlnite şi astăzi. Iată aici mărturia unei fete de 14 ani: "Au ars-o pe prietena mea sub ochii mei... Au legat-o strâns de o platformă, ca pe un altar, şi apoi au aprins focul... Nu a fost singura care a trebuit să moară; pe un alt prieten al meu l-au aruncat de pe o stâncă, înainte de a-l arunca, l-au forţat să spună: 'Satano, îţi dau acum viaţa mea!'" Toate acestea sună ca făcând parte dintr-un scenariu al unui film de groază. Din păcate însă, ele descriu efectiv o realitate sumbră şi cutremurătoare.

Mişcarea ezoterică: Ocultism sub masca salvării

Tot mai mulţi oameni se interesează de ezoterism. De fapt acesta este un fel de ştiinţă secretă, accesibilă numai unui cerc restrâns de oameni "luminaţi". Numai că această "ştiinţă" nu mai este de mult atât de secretă. Mii de titluri de carte oferă detalii amănunţite cu privire la toate doctrinele şi practicile care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul secolelor ca ştiinţe oculte în cele mai variate sisteme filozofice şi religioase (gnosis, cabala, masonerie, teozofic, tantra). Abia în cadrul mişcării New Age din zilele noastre au fost readuse în actualitate aceste învăţături şi practici oculte străvechi, ajungând acum să fie accesibile oricui. Se pare că astăzi diferite curente, care au pornit cândva din acelaşi izvor amar, vor curge iarăşi împreună, formând un vârtej care va trage după sine o mare mulţime de oameni, proveniţi în special din societatea post-creştină.

Un curent important îl reprezintă mişcarea potenţialului uman - care doreşte să facă accesibil potenţialul uman presupus nelimitat -, psihologia umanistă şi - mai acut - psihologia transpersonală. Alte curente sunt mişcarea feministă, care încearcă să reabiliteze vrăjitoria practicată de femei, mişcarea de ocrotire a mediului, în cadrul căreia sunt elogiate anumite practici oculte (cum ar fi agricultura biodinamică), medicina alternativă (holistă), în cadrul căreia sunt reabilitate vechi metode de vindecare îndoielnice şi sunt glorificate noi metode pseudo-ştiinţifice (homeopatia, acupunctura, iridodiagnosticul, masajele metafizice şi multe altele) şi, nu în ultimul rând, şamanismul.

Toate aceste practici mult lăudate sunt oferite ca şi căi către fericire şi ajutoare pentru viaţă.

S-a dezvoltat astfel o întreagă ramură industrială. Se fac afaceri de miliarde din vânzarea cărţilor, a revistelor, a articolelor cum ar fi cărţile de tarot, pietrele preţioase, substanţele aromatice, esenţele de mirodenii, pendulele, precum şi din organizarea unor seminalii foarte costisitoare. Literatura ezoterică, cea ocultă în ansamblu, reprezintă o sursă deosebit de consistentă de profit pentru edituri şi librării.

Tot mai mulţi oameni sunt prinşi în reţeaua mişcării New Age, de multe ori fără a fi conştienţi de acest lucru.

Toate aceste doctrine şi practici au o puternică priză în rândul oamenilor societăţii noastre, care în ultimii 50 de ani au abordat un ateism sau un materialism practic, renunţând la credinţa creştină. Anumite concepte filozofico-religioase fundamentale, diametral opuse credinţei creştine, au devenit astăzi un bun comun al gândirii universale: tema reîncarnării, teoria panteistă cu privire la un suflet universal, imaginea sincretistă conform căreia toate drumurile duc la Dumnezeu etc. La acestea se adaugă pragmatismul care stăpâneşte astăzi toate domeniile vieţii şi care poate fi sintetizat prin formula: "Important e că ajută!"

Interpretarea transcendentală a fenomenelor oculte

Pentru a avea o imagine clară, trebuie să facem o distincţie între imanenţă şi transcendenţă. Imanenţa presupune existenţa unei lumi naturale vizibile şi a uneia naturale invizibile. Primeia îi aparţine tot ceea ce putem percepe cu organele noastre de simţ, iar din ultima fac parte realităţi invizibile precum undele radio, câmpurile de energie, curenţii magnetici etc. Transcendenţa este lumea invizibilă supranaturală, cum ar fi cea în care există Dumnezeu. Nu trebuie însă să ne imaginăm această lume supranaturală ca aflându-se undeva deoparte, izolată de lumea naturală. Aşa cum lumea naturală invizibilă poate pătrunde în mare parte lumea naturală vizibilă, şi lumea supranaturală poate pătrunde domeniile naturale.

Ce spune Biblia despre ocultism

Prin intermediul Bibliei aflăm că în lumea supranaturală există de asemenea fiinţe create de Dumnezeu, numite îngeri; aceştia sunt nişte făpturi personale, care nu sunt legate de legile lumilor naturale, îngerii nu sunt nişte figuri fabuloase îndoielnice, aşa cum şi le-au imaginat în special pictorii Evului mediu. Ei sunt personalităţi create de Dumnezeu, ceea ce înseamnă că au capacitatea de a gândi, de a simţi şi de a dori; însă nu posedă trup material precum omul, ci sunt fiinţe spirituale. Cei mai mari dintre aceşti îngeri, heruvimii, flanchează tronul lui Dumnezeu. Heruvimii au păzit şi grădina Edenului, astfel ca omul căzut să nu poată ajunge la pomul vieţii, pentru a deveni veşnic în natura sa decăzută.

Întrucât şi îngerii au o voinţă liberă, s-ar putea să se fi întâmplat ca unii dintre ei, sub stăpânirea celui mai mare, a lui Lucifer, să se fi ridicat împotriva lui Dumnezeu, devenind astfel îngeri "căzuţi". Aceşti îngeri căzuţi sunt numiţi în Biblie şi demoni; ei nu se mai află în slujba lui Dumnezeu, ci fac parte dintre supuşii "prinţului demonilor", Satana. Cuvântul ebraic "Satana" înseamnă duşman sau împotrivitor. În textul grec apare cel mai adesea cuvântul "diabolos", adică "pârâş, calomniator"; uneori se întâlneşte şi cuvântul aramaic "satanas". Forma adjectivală "dia-ballo" presupune între altele "ceva ce produce învălmăşeală". În Noul Testament se vorbeşte foarte mult despre diavol şi îngerii săi demonici. Domnul Isus îi numeşte foarte clar ca fiind adversari personali. Prin urma- re, există şi o împărăţie supranaturală invizibilă, a Satanei, cel care se împotriveşte în mod duşmănos împărăţiei lui Dumnezeu şi lui Dumnezeu însuşi. Principiul Satanei este "răzvrătire împotriva lui Dumnezeu". Scopul său e să-l atragă pe om în acesta rebeliune. În Ezechiel 28:19 (împăratul Tirului) şi în Isaia 14:12 (împăratul Babilonului) se vorbeşte într-o formă indirectă şi totuşi în mod evident despre Satana. Astfel acesta, înainte de cădere, trebuie să fi fost cea mai înaltă, mai minunată şi mai puternică dintre toate fiinţele îngereşti create de Dumnezeu. Însă fiindcă a vrut să se ridice deasupra lui Dumnezeu şi a dorit să fie el însuşi Dumnezeu, a fost lepădat de Dumnezeu. De atunci se străduieşte neîncetat să-l atragă pe om de partea lui. Între altele, el încearcă să facă asta, şoptindu-i viclean la ureche: "Vei fi ca Dumnezeu!"

Aici vreau să atrag atenţia că şi psihologia modernă de realizare a sinelui s-a dezvoltat pe fundamentul acestei gândiri. Ea îşi află rădăcinile în teologia clasică a hinduismului, conform căreia omul este în realitate divin, însă nu are nici o cunoştinţă cu privire la această natură a sa. Ceea ce este divin în om este numit "atman", adevăratul sine. Prin practici de meditaţie se poate face ca acest "atman" să se realizeze. Cine reuşeşte transpunerea acestui principiu în viaţă devine el însuşi un dumnezeu. Cuvântul "atman" a fost tradus ca "sine" şi a pătruns sub forma "realizării de sine" în cadrul psihologiei umaniste. Astăzi conceptul a devenit un bun comun în cercurile culturale occidentale, nemaifiind pus la îndoială de nimeni. Abia dacă mai bănuieşte cineva că în spatele acestei învăţături se află minciuna şarpelui: "Vei fi ca Dumnezeu!"

Ce-l îndeamnă însă pe om să se deschidă acestor puteri ale întunericului şi să se folosească de practicile acestora?

De ce au existat practici oculte în toate timpurile, de ce exista ele în toate culturile? În adâncul sufletului omului trebuie sa fie o tânjire profunda de a ieşi din lumea sa naturala, de a transcede.

Deşi prin căderea în păcat a întrerupt părtăşia deplină cu Creatorul său, omul pare să aibă o amintire inconştientă cu privire la acest lucru. Cum altfel s-ar putea explica existenţa religiilor în toate epocile şi în toate culturile umane?

Nevoia de siguranţă îi împinge pe mulţi oameni să consulte prezicători sau astrologi. Unii au un talisman, care să-i protejeze, o mascotă atârnată de oglinda retrovizoare din maşină sau o potcoavă pe bord. Alţii poartă în permanenţă o scrisoare ocrotitoare în buzunar.

A cere ajutor supranatural sau a-l aştepta de la altcineva sau de la altceva decât de la Dumnezeul cel viu, înseamnă întotdeauna idolatrie! Iar idolatria îl aduce pe om în contact cu puterile întunericului, care îşi oferă şi ele sprijinul. Se stabileşte astfel o anumită legătură cu aceste puteri, ajungându-se la o influenţă crescândă a acestora asupra omului. În cadrul acestor practici, încrederea se îndreaptă întotdeauna către Satana în locul lui Dumnezeu. Drept urmare, Satana va avea o influenţă covârşitoare asupra vieţii noastre.

Aşa cum încrederea reprezintă de fapt cheia relaţiei noastre cu Dumnezeu, prin care pot fi experimentate lucrările lui Dumnezeu, la fel se întâmplă şi în privinţa Satanei. Dorinţa omului de a fi luminat cu privire la propriul său viitor şi de a ajunge la cunoştinţe altfel inaccesibile şi a influenţa într-un fel propria soartă, respectiv a-şi făuri singur fericirea, reprezintă un lucru pe care Satana îl speculează.

El îşi oferă sprijinul, fiindcă în felul acesta are posibilitatea de a influenţa viaţa "clienţilor" săi. Cu siguranţă, majoritatea oamenilor nu gândesc chiar aşa departe, însă asta nu schimbă cu nimic consecinţele.

Precursori moderni ai ocultismului

În a doua jumătate a secolului XX au apărut, în special în societăţile industriale occidentale, o serie de fenomene culturale, iar altele, precum drogurile, s-au dezvoltat, toate acestea putând fi caracterizate pe bună dreptate ca premergătoare ocultismului.

Fenomenul OZN

Poate că cineva se miră de ce sunt amintite în acest context asemenea fenomene. Subiectul respectiv este legat în mintea luminaţilor noştri contemporani de o lipsă de seriozitate şi raţionalism, în fond, în jurul acestei teme există foarte multă fantezie şi speculaţie, iluzii conştiente sau nu. Cu toate acestea, nu pot fi negate indiciile cu privire la asemenea fenomene, ca fiind irelevante. La ora actuală sunt consemnate o mulţime de relatări cu privire la apariţii ale OZN-urilor.

Numai în Statele Unite există 15 milioane de americani care susţin că ar fi văzut astfel de obiecte. O mare parte din aceste apariţii poate fi explicată pe cale naturală, însă rămân suficiente alte observări şi relatări (experţii presupun că înjur de 20-30%), care vorbesc în favoarea existenţei reale a acestor fenomene. Organizaţia pentru cercetarea fenomenelor aeriene (APRO), din care fac parte reprezentanţi din 50 de ţări, se ocupă de mulţi ani cu o cercetare serioasă a cazurilor semnalate. Lucrarea apărută în America "OZN - trecut, prezent şi viitor" studiază numeroasele observări de OZN-uri din perioada 1947-1973 şi aduce dovezi convingătoare în favoarea autenticităţii acestora. Majoritatea cazurilor relatate provine din documentele oficiale ale forţelor aeriene ale armatei, fiind redactate în colaborare cu ministerul american al apărării şi cu NASA.

Formele obiectelor zburătoare par a fi foarte variate, cea mai mare parte fiind rotunde şi puţin convexe, însă unele au şi o formă de ţigară, de sferă sau de cilindru. Au fost descrise circa 32 de forme diferite. Caracteristicile lor fizice sunt derutante. De regulă, obiectele sunt luminoase, strălucitoare, eterice; adesea ele au faruri şi lumini intermitente. De cele mai multe ori sunt lipsite de orice zgomot, uneori însă bâzâie sau scot sunete ameninţătoare. Mişcările şi manevrele lor sunt şi mai ciudate: s-a observat cum îşi schimbă dintr-o dată chiar şi forma. Uneori se "materializează" ca din nimic şi apoi se "volatilizează" în aer. Cu ochiul liber sau pe ecranul radar au putut fi urmărite manevrele aeriene cele mai incredibile, cum ar fi schimbări de direcţie cu 90 de grade, la viteze de câteva mii de km/h.

Eminentul fizician francez Jacques Vallee a scris: "OZN-urile sunt construite atât ca vehicule materiale, cât şi ca dispozitive spirituale, ale căror proprietăţi exacte nu sunt încă definite." împreună cu un alt strălucit cercetător, Allen Hynek, el a ajuns la concluzia că teoria conform căreia OZN-urile sunt "astronavele cuiva", oricât ar părea de fascinantă, momentan nu poate fi acceptată: "Dacă ele ar fi într-adevăr 'construcţia din şuruburi şi nituri' a cuiva, atunci trebuie încă să ne mai explicăm cum e posibil ca o lucrare atât de concretă să-şi poată schimba înfăţişarea sub ochii noştri; sau cum se poate materializa atât de misterios, fără ca cineva din vecinătate sau din oraşele din jur s-o fi văzut înainte. Trebuie să ne întrebăm unde 'se ascund' OZN-urile atunci când nu se arată ochiului omenesc."

Eu personal susţin, şi nu sunt singurul, că OZN-urile sunt manifestări din lumea duhurilor şi demonilor. Nu sunt numai observările de OZN-uri cele care răspândesc mesaje extraterestre, ci mult mai mult aceste idei sunt sădite la toate nivelurile de comunicaţie, în special în mintea copiilor şi tinerilor, în spatele tuturor acestor lucruri se află planul Satanei de a pune stăpânire peste omenire. Dacă el reuşeşte să se prezinte oamenilor ca fiind marele salvator şi ajutor venit din lumi îndepărtate, atunci aceştia vor fi dispuşi să-l accepte ca atare. De fapt, Biblia arată că se va ajunge ca Satana să obţină pentru scurt timp, sub chipul Anticristului, stăpânirea lumii şi închinarea din partea oamenilor. Prin urmare, nu pot decât să avertizez în mod foarte serios cu privire la credinţa în OZN-uri şi în special cu privire la cultivarea interesului faţă de astfel de lucruri. Fascinaţia pe care o produc poate însemna începutul altor experienţe oculte.

Muzica rock

Un mijloc deosebit de eficient de răspândire a ocultismului îl reprezintă muzica rock, în special genurile heavy-metal şi black-metal, însă şi mai mult curentele death-metal şi grindcore, mergând până la darkware şi gothic-rock. Ce se întâmplă când se ascultă o astfel de muzică? Ritmul dur şi monoton, volumul foarte ridicat, împreună cu dansul dezlănţuit (respectiv lăsarea în voia ritmului), modifică în aşa măsură capacitatea de percepţie, încât capacitatea de gândire analitică şi logică este deconectată, în cazuri extreme poate fi atinsă o stare de transă, în care cel în cauză este foarte deschis la influenţe demonice. Fiecare mesaj inoculat astfel este înghiţit fără nici o critică şi se fixează în subconştient. În felul acesta, consumatorul, în funcţie de timpul pe care-l petrece sub această influenţă, este supus unei adevărate spălări a creierului. Muzica pop nu înseamnă doar o atracţie acustică, ci ritmurile şi tonalităţile basului provoacă în mod special şi o atingere fizică. Cu cât este mai puternic impulsul fizic, cu atât şi stimularea motrică este mai accentuată. Un volum acustic exagerat duce la surzenie, la ameţirea conştiinţei şi la stări similare celor provocate de droguri.

Implicarea majorităţii muzicienilor rock în satanism este între timp foarte cunoscută. Este suficient să priveşti coperţile discurilor sau să studiezi textele respective. Coperţile sunt pline de simboluri satanice (pentagrame, hexagrame, cruci răsturnate etc.) şi de reprezentări ale rituarilor oculte, în cadrul textelor se regăsesc formulări limpezi de închinare la Satana, însă şi îndemnuri la perversiuni sexuale şi acte de violenţă. Cel mai mare hit al grupului Rolling Stones se numeşte în mod reprezentativ "Sympathy for the Devil" (Simpatie pentru diavol).

Până şi numele unor grupuri rock spune multe: "Black Sabbath" (Sabatul Negru), "Venom" (Otravă), "Slayer" (Spintecătorul), "Iron Maiden" (Fecioara de fier: un instrument de tortură din Evul mediu), "Judas Priest" (Preotul lui Iuda), "Therion" (Fiara!), Crematory, Cannibal-Corpse etc. Iar în spatele inţialelor K.I.S.S. nu se ascunde altceva decât titlul de "Kings In Satanic Service" (Regi în slujba lui Satan).

În timp ce grupurile anilor '60-'80, în ciuda decăderii unor valori, se menţineau încă la un anumit nivel moral, iar sataniştii convinşi, precum adeptul lui Crowley, Jimmy Page, de la formaţia Led Zeppelin, reprezentau o excepţie - nenumărate grupuri de pe scena death-metal şi black-metal de la sfârşitul anilor '80 şi din anii '90 par să se întreacă în brutalitate, monstruozitate şi comportament satanic în concertele şi în textele lor, inclusiv pe coperţile discurilor pe care le scot.

Grupul austriac Belphegor, înfiinţat în 1990, şi-a fixat ca ţel să atingă cu muzica lui "o nouă dimensiune a brutalităţii şi blasfemiei". Coperta blasfemică a discului lor, cu cina cea de taină ca reuniune de canibali şi Pruncul făcut şniţele, n-a fost acceptată să fie tipărită de nici o firmă! Pe discul lor "Blut-sabbath" (Sabatul sângeros), scos în octombrie 1997, apar texte de o brutalitate, obscenitate şi o violenţă ce nu pot fi reproduse.

Drogurile

Bineînţeles că aici trebuie amintite şi drogurile. Acestea au jucat din totdeauna un rol important în iniţierea în experimentele oculte. Însăşi vrăjitoria a fost strâns legată în toate vremurile de consumul de droguri. Încă din evul mediu erau folosite extractele de mac, de cucută, laptele cucului sau neghină. Mătrăguna, presupusă a fi de origine palestiniană (şi amintită în Vechiul Testament sub numele de dudain sau mărul dragostei), a fost utilizată de către medicii din antichitate datorită efectului său narcotic. De asemenea măselariţa, laurul şi cucuta au fost folosite de către vrăjitoare pentru a-şi intensifica cu ajutorul lor capacităţile paranormale. În special măselariţa având un cunoscut efect halucinogen. Preoţii păgâni din evul mediu foloseau efectul aburului acestei plante înainte de a întreba oracolul. Substanţele halucinogene sunt la fel de mult folosite în şamanism, cum ar fi de exemplu: mescalina (peyote) şi psilocibina ("ciuperca magică"), însă şi nenumărate alte substanţe psihotrope precum belladona, ayahuasca şi altele. Rostul apelării la droguri constă de fapt în producerea unor stări de transă şi în intrarea în contact cu demonii şi duhurile.

Cine apelează la droguri renunţă într-o mare măsură la controlul de sine. Nu trebuie atunci să se mire dacă un duh se aşează la comandă şi îi influenţează viaţa. Nu putem explica de ce lucrurile se întâmplă astfel şi de ce o conştiinţă modificată datorită administrării de droguri îl face pe om vulnerabil la influenţe demonice.

Însă faptul că tocmai astfel de oameni care vor în mod absolut conştient să se folosească de forţele demonice, apelează în acest scop la droguri, dovedind efectul acestora, vorbeşte de la sine. Aşa-numita "călătorie a groazei", de care vorbesc consumatorii de LSD şi cocaină este desigur mai mult decât doar un simplu proces chimic în mintea acestora. Se vorbeşte neîncetat de oameni care în timpul unor astfel de "excursii" au perceput fiinţe demonice.

Acelaşi lucru este de fapt valabil într-o oarecare măsură şi pentru orice formă de transă, fie prin practici de meditaţie, prin muzică ritmică puternică, prin dans, hipnoză sau alte practici.

În principiu, tot ce duce la pierderea autocontrolului şi la pasivitate, poate favoriza pătrunderea în ocultism.

Fundalul cultural al exploziei oculte

Cum se explică erupţia masivă a ocultismului despre care vorbim, în lumea modernă? Kurt Hutten, un specialist al sectelor şi autor al unei lucrări clasice în domeniu, răspunde în felul următor la această întrebare:

„Mişcarea ocultă presupune un climat spiritual adecvat, ceea ce înseamnă o nevoie sufletească elementară, care înainte evident încă nu a existat. De ce natură era această nevoie elementară din care a izvorât mişcarea respectivă? Teza mea fundamentală este aceasta: Nu a fost vorba de o curiozitate excesivă sau de o manie a supranaturalului, ci de o pierdere gravă, periculoasă, a speranţei.” Hutter continuă: „Se pot distinge clar două tipuri de speranţă: 'speranţa orizonală', care se îndreaptă către viitor şi de la care se aşteaptă realizarea dorinţelor umane, şi 'speranţa verticală', îndreptată către lumea de dincolo, care oferă o împlinire şi un cămin unui suflet pierdut... Amândouă speranţele au intrat în criză: cea orizontală încă din ultimele secole ale evului mediu, pentru a paraliza în furtunile Reformei. Speranţa verticală s-a pierdut în perioada iluminismului, prin distrugerea imaginii vechi despre lume cu cele trei planuri: cer, pământ şi infern, şi a fost... considerată o superstiţie... Când o speranţă atât de mare şi de puternică se consumă sau moare, catastrofa lăuntrică ajunge să capete proporţii imense. Fiindcă nici omul, nici societatea nu pot trăi fără speranţă.”

Cred că analiza lui Hutten conţine mult adevăr. Ocultismul este cu certitudine la fel de bătrân ca şi omenirea însăşi, şi practici oculte de orice fel au existat în toate timpurile. Numai că o creştere atât de impresionantă ca cea pe care o înregistrează această mişcare, nu este întâmplătoare. Teologii înşişi au fost cei care au definit credinţa în supranatural ca fiind un lucru perimat, lipsit de fundament ştiinţific şi în plus ostil progresului.

Însă această viziune restrânsă asupra lumii, de factură raţionalistă, a fost cea care a pregătit terenul pentru o întoarcere iraţională către tot ce părea supranatural. Speranţa orizontală a suprimat-o pe cea verticală şi s-a produs un vid. Nevoile umane elementare rămăseseră nesatisfăcute, întrebările fundamentale cu privire la existenţa umană - destinul şi moartea, de unde venim şi încotro mergem, sensul şi scopul vieţii - au aflat prea puţine răspunsuri sau deloc. De aceea speranţa verticală a fost reînviată şi refondată prin erupţia spiritelor.

Mulţi oameni din ziua de azi se aruncă în braţele acestei speranţe discutabile, fără să fie deloc conştienţi că, de fapt, sunt înşelaţi. Această speranţă, cu tot ceea ce oferă ea, nu este decât un surogat mizerabil al adevăratei speranţe verticale, care se bazează pe Dumnezeul cel viu şi pe Isus Cristos. De asemenea ea duce pe o cale periculoasă! însă mulţi oameni merg pe această cale, deoarece caută să-şi umple într-un fel golul lăuntric numai pe baza unui mesaj şi a unei teologii raţionaliste, orientate doar către viaţa pământească.

Se susţine fără încetare că există ceva ca un fel de capacitate supranaturală, care i-a fost dată omului încă de la creaţie şi care, prin urmare, ar fi neutră. Nu are nici un sens să facem speculaţii dacă Adam, înainte de cădere, a avut aptitudini supranaturale, din moment ce Biblia nu ne vorbeşte despre asta. În orice caz, nu este nici o îndoială că pentru om, ca urmare a căderii sale în păcat, orice aptitudine de acest fel este legată de o practică ocultă proprie sau a strămoşilor săi.

Glosar

Alchimie
Cuvântul „alchimie” reprezintă un termen colectiv pentru toate acele doctrine ezoterice care, pe baza exemplului transformării metalelor obişnuite în metale nobile, vor să demonstreze cum se poate produce transformarea unui om obişnuit într-un om spiritual. Aceste transformări pot avea loc numai cu ajutorul „pietrei filozofale” (în arabă „alkimiya”). La producerea acestei pietre, numită „marea operă”, au lucrat generaţii de alchimişti faimoşi.

Antropozofie
Antropozofia este o doctrină (sau mai degrabă o formă de atingere a cunoaşterii) ezoterico-ocultă extrem de complexă, întemeiată de Rudolph Steiner, care are ca obiectiv dezvoltarea laturii spirituale a omului. Iniţial, Steiner a fost membru al Societăţii teozofice, de care s-a despărţit în 1913 pentru a forma Societatea antropozofică. Doctrina sa poate fi definită ca un amestec de cunoaştere, ocultism, mistică orientală şi conţinuturi creştine. Asemenea teozofici, cu care este foarte înrudită, antropozofia propagă şi reîncarnarea. Adepţii lui Steiner l-au considerat pe acesta ca fiind o reîncarnare a lui Johann Wolfgang Goethe, care, la rândul lui, este venerat de antropozofi pentru vederile sale mistico-oculte.

Astrologie
Astrologia este o doctrină antică bazată pe credinţa în influenţa astrelor asupra destinului uman şi pe posibilitatea de a prevede acest destin pe baza poziţiei astrelor. Începuturile astrologiei merg până în mileniul 3 î.Cr. Rădăcinile ei se află în Asiria şi Babilon. Ea reprezintă cu certitudine cea mai veche formă de superstiţie şi, prin urmare, este categoric inexterminabilă. Horoscopul natal, care porneşte din clipa naşterii unei persoane, urmează să furnizeze informaţii cu privire la caracterul persoanei respective, în timp ce horoscopul solar ajută la obţinerea de previziuni cu privire la un anumit an al vieţii. În ziua de astăzi, horoscopul este utilizat şi în scop „terapeutic”.

Training autogen
Trainingul autogen este o tehnică de relaxare bazată pe autosugestie şi meditaţie. A fost conceput de I. H. Schultz şi poate fi înţeles ca o formă de autohipnoză. Similitudinea cu exerciţiile de meditaţie religioasă este foarte evidentă. Dacă metoda la un anumit nivel iniţial pare încă destul de neutră, la un nivel superior se încearcă deja formarea caracterului cu ajutorul deciziilor formative exprimate în formule fixe. În acest scop, este folosită vizualizarea, în sensul unei reprezentări interioare de imagini figurative. Trainingul autogen nu este nicidecum neutru şi nevinovat, ci poate deveni, ca metodă de inducere a stării de transă, o foarte periculoasă cale de pătrundere în experienţele oculte.

Scriere automată
Scrierea automată este o practică spiritistă, prin care mediile sunt capabile, în stare conştientă sau în transă să scrie mesaje, care în mod evident nu provin din gândirea acestora, ci sunt interpretate ca fiind inspiraţii din afară. Poate fi vorba despre comunicări singulare din lumea spirituală, însă şi despre întregi tratate şi doctrine cuprinzătoare. Scrierea automată are loc şi prin aşa-numitele „planşete”. Planşetele sunt nişte plăci de lemn sau metal, pe care sunt dispuse litere din alfabet, numere şi alte simboluri. Medium-ul, aflat în stare de conştientă, pune mâna pe un obiect foarte mobil, prevăzut cu un arătător. Obiectul cu arătătorul este mişcat către literele cu care sunt alcătuite cuvinte şi fraze. Acesta metodă este asemănătoare cu tehnica paharelor. Este folosită de asemenea o scândură pe care este fixat un creion, care poate fi mişcat, pe roţi, în toate direcţiile. Medium-ul îşi pune mâna pe scândură şi mâna - care este condusă - scrie pe o foaie de hârtie. Există scriitori cunoscuţi care au scris cărţi întregi şi romane pe această cale. De asemenea se pare că o serie de doctrine fundamentale ale celebrului psiholog C.G. Jung au fost scrise şi ele folosind scrierea automată.

Superstiţie
Superstiţie este un termen care a apărut în secolul al XV-lea, prin care s-a dorit să se definească o credinţă „falsă”, bazată pe religiile precreştine. Superstiţia se întemeiază pe o viziune magică asupra lumii, în care omul crede că poate exercita, prin intermediul anumitor fapte prescrise înainte, o influenţă în fond supranaturală asupra propriului destin. Este vorba fie despre apărarea de influenţele malefice (de exemplu, folosind mascote sau descântece) sau despre împlinirea dorinţelor individuale de fericire (stele căzătoare, trifoi cu patru foi). De multe ori se încearcă să se cunoască şi viitorul (prin interpretarea scurgerii de plumb topit etc.)

R.A.

 

 

 

INDEX